duminică, 21 octombrie 2012

Bucureshti - Schitul Darvari


Aiestu an,  tu unî dzuu di Sumedru înji luai taifa shi anchisii la Schitul Darvari. Loclu iasti ca unî tsitati  cu  muri anălti shi albi, aflatî mesea di Bucureshti.   
Cum tricui di poarta schitlui duchii cum tu  aerî s-minteau mushat arâhatea di loc samtu cu  njiurizmî di chiro vechiu shi amplin di isturii.





Di aiestu locu mâyisitu îshi ligarî numa multsî armâni. Aua mini va s-aduc aminti  mashi dau: Gheorghe Simotta shi Simeon Ciumandra.
Gheorghe Simotta, fu unlu dit nai ma mării arhitectsî cari îi deadi armânamea tu România.


Fu amintatu la 1891 tu Vlaho-Clisura, bitsi liceulu român di Bituli shi agiumsi tu 1910 România. Omu lucrâtor shi multu irbapi,  armânlu Gheorghe Simotta alâxi prosuplu a Bucuresthiului  pritu undzita  lui arhitectura  neoromâneascî. Mash tu Bucureshti,  pisti 60 di adărăminti poartî arhitectura adratî di el.  Nai ma nâmusitili suntu: Schitul Darvari, Palatul Patriarhiei, Casa Oștirii, Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor, Imobilul Societății de Gaz Metan etc...




Simeon Ciumandra era preftu armân di Mulovishte. Agiumsi prota călugăr Podromu (Atos), shi dapoa fu pitricut  s-cumânduseascî schitlu Darvari. Shidzu aua pân tu 1959, cându comunishtsâi lu închisirî schitlu.
Simeon Ciumandra era ditu atsei tsi dzâtsea câ armânjii suntu armânji,  mileti ahoryia  shi nu altu tsiva.
Era multu mintimenu, shi multsî oamini grei ditu atsel chiro yineau s-azburascî cu el shi s-anveatsî di la el: Tudor Arghezi, Gheorghe Anghel, Atanase Joja etc.



Suntu ma  multi ti aspuneari di Gheorghe Simotta shi Simeon Ciumandra. Ma s-am chiro, va s- adar câti un capitol ahoryea pi aiestu blog, ti cafi un di ei.
Tu locu di bitsitî voi s-dzâcu la tuts armânjii di Bucureshti ori cari au cali câtî Bucureshti,cî ma s- adarî unî priimnari la aiestu schitu, nu va s- facî pishmani.
 







Cornel Samara
 
 

miercuri, 3 octombrie 2012

Bucureshti - Anastase Simu

 
Anastase Simu (f. 1854 Brăila, m. 1935 Bucureshti) fu academician shi mari colectsionar di luyurii di artă. S-amintă tu unî fumealji di arâtori (ro: agricultori) avutsî tsi aveau agri tu multi locuri dit România.
Anvitsai cî iasti di arâzgî armân ditu cartea Studii aromâne anyrâpsitî di Gheorghe Carageani tsi fu tipusitî Bucureshti tu 1999 la Editura Fundației Culturale Române.
Nu largu di calea ditu cadri eara un chiro Muzeulu Simu, ctiturit di Anastase Simu la 1910. La 1960 fu surpat di comunishtsî di adrarî ducheanea Eva, ningî Piatsa Romană.
Tora, colectsia Anastase Simu (pisti 1200 di cumăts di pictură, grafică, sculptură) iasti aspâstritî la MNAR.