Pi idyea sucachi cu Muzeulu Nicolae Minovici iasti Muzeulu Dumitru Minovici. Adărămintul ari prosup Tudor (inglizescu) shi fu minduit di nicuchir deadun cu arhitectul italian Enzo Canella (di la ghid anvitsai cî pi italiană la scorțișoară îs dzâtsi canella; câftai acasî tu dictsionarlu al Cunia, shi nu-nj yini s-pistipsescu cî pi armâneashti, la scorțișoară s-dzâtsi . . .canelî).
Inginerlu Dumitru Minovici (1897-1982) era soi cu fratslji Minovici, îi avea lali (dada al Dumitru era amintatî Minovici, eara soră cu Nicolae, Mina shi Ștefan).
Adărămintul ari 27 di udadz, ama ti dunjeau suntu vârnu 3 dishcljishi. Achicâsii câ pisti vârnu îndoi meshi va-s da cali shi la atseali di-ndzeanî.
Nâuntru suntu apânghisiti lucri dip vechi di pisti 4-500 di ani shi di unî mushuteatsî ahoryea: tufechi, agalmi, cărtsî, vitralii, cundiljiuri (Madona di Bernardino Luini, elev al lui Leonardo), sfinduchi, scamnuri, un shemineu toscan di vâr 400 di anj shi multi multi alti.
Casa cu tuti luyuriili di artă fu donată di Dumitru Minovici ti Academia Română.
Oarî bunî.
Cornel Samara