Iestan îs deadi cali la Vila Dr. Nicolae
Minovici, dupu tsi chiro ca bâia fu ancljisî ti renovari shi anvârtushari.
Înainte de renovare
Fu protlu Muzeu de Artă Populară
di București. Nicuchirlu a ijei fu Nicolae Minovici (Cola Mina pi armâneashti)
un yiatur ditu unî fumealji oarfânî cu ardâtsini ditu câsâbălu Tetovo.
Ma s-nidzets s-u videts, vî dau dau urnimii: prota, chirolu s-hibă mshat, altî
turlii nu va vî hârsits cum lipseashti di gârdinî. An doilea, adghivâsits ma nâinti
cartea Cristofi Cerchez – un vechiu
arhitect din București anyrâpsitî di Oana Marinache. Pi mini mi agiută s-achicâsescu ma lishor adărămintul.
Nâuntru tu muzeu s-aflî furnisiti ahoryea
informații mutrinda arâzga armânească a
yiaturlui. Apriduc ma nghios îndau zboarî al Adrian Majuru:
Prit protslji
bânâtori di Bucureshti shi altsî câsâbadz di România erau shi Vlahii ditu
Balcani, maxus atsei vinits di Machidunia shi Epir. Tu mesea di eta XIX vinirî
ma multsî dicara acâtsarî ma spes problemili Amirăljei Nturtseascî shi s-amintau năili crati dit Balcani.
Dauli luyurii îi bâgau pi armânji pi halî shi prutimiseau s-yinî tu România. Shi ashi
vini shi fumealjia Minovici.
Pritu protili
ondi di vlahi macedoneni tsi agiumirî tu Țara Românească, după acâtsarea
polimlui turco-arus ditu chirolu 1806-1812, era shi un gioni nigustor di văts ditu
câsâbălu Tetovo. U avea numa Ștefan Mina. Cum pașaportea lui eara silighitî di
sârghi – tsi avea acâtsatî s-alâxeascî numili alântor milets ditu locurli luati
di la turtsî – numa di Mina fu alâxitî tu Minovici. Prota va
s-agungî tu câsâbălu Craiova shi va s-ansoarî cu ună mljiari olteancă shi va
s-aibî 4 fciori tsi va s-adarî shculia gârtseascî ashi cum era chirolu
atumtsea.
Ma largu, an doilea fcior, tut
Ștefan, s-ansoarî Brăila cu Sofia Haliu,
unî veduvî tinirî cu un cilimean. Ștefan va u aspargî sutsata cu alantsî fratsî
după tsi moari afen-su. Va u ampartî avearea shi va s-mutî Râmnicu Sărat iu
agiumdzi dimarhu. Ari 13 di cilimeanji, ama mashi 9 va s-bâneadzî ma nclo: 6 fciori
shi 3 feati. Ștefan va s-moarî ayonja tu
1876 fârî s-hârseascî multu di ei. Protslji 3 fciori suntu: Mina (yiatur legist,
farmacist) , Ștefan (chimist) și Nicolae (yiatur, adră prota societate de
salvare ditu Balcani).
Tu anlu 1905, yiaturlu Minovici îl gri a arhitectului Cristofi Cerchez s-yinî
s-lu agiută la ahtari proiectu cu misidz neoromâneshtsî. Vila Minovici
undzeashti ca unî culă shi ari turoni-foișor analtu (cu plafon cundiljat di Conrad
Vollrath/Veleanu), iu un chiro erau aspindzurati câmbănji njnits.
Sursa de inspirație a balconului-loggie pe fațada principală inițială
este arhitectura și arta brâncovenească, în mod special cea a palatului de la
Mogoșoaia. Același principiu este folosit și de arh. Cerchez: patru coloane
torsadate ce sprijină trei arcuri trilobate, traforul balustradei fiind o alternanță
de panouri dreptunghiulare traforate cu vrejuri și flori, soclurile coloanelor
prezentând panouri pătrate cu un model floral de mari dimensiuni. (Oana Marinache
, Cristofi Cerchez – un vechiu arhitect din București, frândza 49).
Oară bunî!
