Vila Dr. Nicolae Minovici - Bucureshti

Iestan îs deadi cali la Vila Dr. Nicolae Minovici, dupu tsi chiro ca bâia fu ancljisî ti renovari shi anvârtushari.

 

 

Înainte de renovare

Fu protlu Muzeu de Artă Populară di București. Nicuchirlu a ijei fu Nicolae Minovici (Cola Mina pi armâneashti) un yiatur ditu unî fumealji oarfânî cu ardâtsini ditu câsâbălu Tetovo.

Ma s-nidzets s-u videts, vî  dau dau urnimii: prota, chirolu s-hibă mshat, altî turlii nu va vî hârsits cum lipseashti di gârdinî. An doilea, adghivâsits ma nâinti cartea Cristofi Cerchez – un vechiu arhitect din București anyrâpsitî di Oana Marinache. Pi mini mi agiută  s-achicâsescu ma lishor adărămintul.

 Muzeul de Artă Veche Apuseană “Ing. Dumitru Furnică-Minovici” fondat de nepotul Doctorului Nicolae Minovici.

 

Nâuntru tu muzeu s-aflî furnisiti ahoryea  informații mutrinda arâzga armânească a yiaturlui. Apriduc ma nghios îndau zboarî al Adrian Majuru:

Prit protslji bânâtori di Bucureshti shi altsî câsâbadz di România erau shi Vlahii ditu Balcani, maxus atsei vinits di Machidunia shi Epir. Tu mesea di eta XIX vinirî ma multsî dicara acâtsarî ma spes problemili Amirăljei  Nturtseascî shi s-amintau năili crati dit Balcani. Dauli luyurii îi bâgau pi armânji pi halî  shi prutimiseau s-yinî tu România. Shi ashi vini shi fumealjia Minovici.

Pritu protili ondi di vlahi macedoneni tsi agiumirî tu Țara Românească, după acâtsarea polimlui turco-arus ditu chirolu 1806-1812, era shi un gioni nigustor di văts ditu câsâbălu Tetovo. U avea numa Ștefan Mina. Cum pașaportea lui eara silighitî di sârghi – tsi avea acâtsatî s-alâxeascî numili alântor milets ditu locurli luati di la turtsî – numa di Mina fu alâxitî tu Minovici. Prota va s-agungî tu câsâbălu Craiova shi va s-ansoarî cu ună mljiari olteancă shi va s-aibî 4 fciori tsi va s-adarî shculia gârtseascî ashi cum era chirolu atumtsea.

Ma largu, an doilea fcior, tut Ștefan, s-ansoarî  Brăila cu Sofia Haliu, unî veduvî tinirî cu un cilimean. Ștefan va u aspargî sutsata cu alantsî fratsî după tsi moari afen-su. Va u ampartî avearea shi va s-mutî Râmnicu Sărat iu agiumdzi dimarhu. Ari 13 di cilimeanji, ama mashi 9 va s-bâneadzî ma nclo: 6 fciori shi 3 feati.  Ștefan va s-moarî ayonja tu 1876 fârî s-hârseascî multu di ei. Protslji 3 fciori suntu: Mina (yiatur legist, farmacist) , Ștefan (chimist) și Nicolae (yiatur, adră prota societate de salvare ditu Balcani).

Tu anlu 1905, yiaturlu Minovici  îl gri a arhitectului Cristofi Cerchez s-yinî s-lu agiută la ahtari proiectu cu misidz neoromâneshtsî. Vila Minovici undzeashti ca unî culă shi ari turoni-foișor analtu (cu plafon cundiljat di Conrad Vollrath/Veleanu), iu un chiro erau aspindzurati câmbănji njnits.

 

 

 

 

 

 Portret adrat di Costin Petrescu

 Capela/Paraclis

 

 

 

 

 

 

 

Sursa de inspirație a balconului-loggie pe fațada principală inițială este arhitectura și arta brâncovenească, în mod special cea a palatului de la Mogoșoaia. Același principiu este folosit și de arh. Cerchez: patru coloane torsadate ce sprijină trei arcuri trilobate, traforul balustradei fiind o alternanță de panouri dreptunghiulare traforate cu vrejuri și flori, soclurile coloanelor prezentând panouri pătrate cu un model floral de mari dimensiuni. (Oana Marinache , Cristofi Cerchez – un vechiu arhitect din București, frândza 49).

Oară bunî!